Căutare text în DEX - Dicționarul explicativ al limbii române

 

Cuvânt

 

Rezultate din Dicționarul explicativ al limbii române pentru CONDIȚIE SOCIALA

 Rezultatele 1 - 10 din aproximativ 22 pentru CONDIȚIE SOCIALA.

ROBIE

... ROBÍE , robii , s . f . 1. Stare , condiție socială de rob ( 1 ) . 2. Stare de dependență politică , socială și economică în care sunt ținute o țară , un grup social

 

TEAPĂ

... TEÁPĂ s . f . 1. Soi , fel , fire , caracter . 2. Stare , treaptă , rang social , condiție

 

DANS

DANS , dansuri , s . n . 1. Ansamblu de mișcări ritmice , variate ale corpului omenesc , executate în ritmul unei melodii și având caracter religios , de artă sau de divertisment . Dans ritual . Dans popular . Dans de caracter . Dans de salon . Dans modern . Dans clasic ( sau academic ) = ansamblu de mișcări artistice convenționale care constituie baza tenhică a coregrafiei , a spectacolelor de balet etc . 2. Acțiunea de a dansa . Îi place muzica și dansul . 3. ( În sintagma ) Dans macabru = temă alegorică simbolizând egalitatea în fața morții prin reprezentarea unui schelet cu coasa în mână care atrage în horă oameni de diferite vârste și condiții sociale și - i omoară . 4. ( În sintagma ) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele , făcând anumite mișcări , își comunică găsirea unei surse de hrană , direcția și distanța acestei surse . [ Var . : ( pop . ) danț s .

 

MEZALIANȚĂ

... MEZALIÁNȚĂ , mezalianțe , s . f . Căsătorie cu o persoană de condiție

 

PROST

... minte ; nătărău , nerod , tont , prostănac . 2. Adj . , s . m . și f . ( Înv . și pop . ) ( Persoană ) fără știință de carte ; ( om ) neînvățat , ignorant . 3. Adj . De condiție socială modestă , din popor , de jos , de rând . 4. Adj . Obișnuit , comun . 5. Adj . ( Adesea adverbial ) Care nu este așa cum trebuie ( din punct de ...

 

SLUGĂ

SLÚGĂ , slugi , s . f . I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia , fiind retribuită în bani sau în natură . 2. Fig . Persoană subordonată alteia și obligată , din cauza condițiilor sociale în care se află , să - i execute voința . 3. ( Înv . ) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier . II. ( Rar ) Aparat simplu , format dintr - o scândură scobită la un capăt , care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva ;

 

OBRAZ

... adesea urmat de determinări adjectivale ) Persoană , ins . Obraz subțire = persoană fină , pretențioasă , care trăiește în lux . 4. S . n . ( Înv . ; de obicei la sg . ) Rang , condiție

 

CONDIȚIE

... Eveniment viitor și nesigur de a cărui îndeplinire atârnă existența unei obligații . 5. Situație socială a cuiva . 6. ( Sport ; în sintagma ) Condiție

 

ANTROPOLOGIE

... ANTROPOLOGÍE s . f . Știință care se ocupă cu studiul originii , evoluției și variabilității biologice a omului , în corelație cu condițiile naturale și social

 

LOCALIZA

LOCALIZÁ , localizez , vb . I . 1. Tranz . și refl . A ( se ) limita , a ( se ) restrânge la un anumit spațiu , la un anumit loc . 2. Tranz . ( Cu privire la opere literare ) A da un caracter local , a adapta la condițiile specifice , istorice , sociale etc . ale unei epoci , ale unei regiuni

 

LOCALIZAT

LOCALIZÁT , - Ă , localizați , - te , adj . 1. Care este fixat într - un anumit loc , limitat pe un anumit spațiu . 2. ( Despre opere literare ) Adaptat la specificul local , la condițiile istorice , culturale , sociale ale unei

 

   Următoarele >>>